Biserica de piatră „Sf. Paraschieva”

Biserica actuală, în care se slujește, datează din 1794, după cum rezultă din inscripția de la intrare și este inclusă pe lista bisericilor monument-istoric, aflându-se într-o stare foarte bună de conservare, păstrând hramul „Cuvioasa Parascheva”. Corpul bisericii este realizat din piatră brută, iar turnul este din lemn. Zidurile sunt groase atingând dimensiunea de 90 cm și acoperișul este cu o învelitoare din draniță (șindrilă).

Prin efortul credinciosilor din Cetatele s-a reusit finalizarea lucrarilor de reparatii si restaurare a Bisericii de piatra „Sf. Paraschieva”. Resfintirea lacasului de cult s-a facut prin rugaciunile P.S. Justin si ale unui sobor impresionant de preoti. 25 octombrie 2009 va ramane cu siguranta o zi memorabila pentru localnicii din satul Cetatele, comuna Sisesti. Asta pentru ca Biserica ortodoxa de piatra parca a reinviat. Lacasul de cult cu hramul „Sf. Paraschieva” a fost ridicat in 1794, si este inclus in categoria monumentelor istorice cu greutate pentru Maramures.

Tocmai de aceea, dar si pentru ca localnicii din Cetatele stiu sa pretuiasca valorile autentice romanesti, s-a reusit, dupa mai multi ani, finalizarea lucrarilor de reparatii si restaurare a bisericii. „S-au facut lucrari pe exterior, interior, s-au repictat anumite portiuni respectand pictura iconostasului. S-a mers pe linia veche. Iconostasul este practic cea mai mare valoare. Si se pare ca-i mai vechi decat biserica in sine, pentru ca din unele informatii se pare ca a fost in biserica veche. Inainte era in sat o biserica de lemn, iar iconostasul a fost mutat in biserica de piatra, cu acoperis de lemn. Zidurile sunt de piatra, iar acoperisul, turnul si toata partea de sus sunt lucrate in lemn de stejar. Acum am reusit sa o acoperim din nou cu dranita”,
ne-a spus preotul din Cetatele, George Lupse.

Piesa cea mai valorosă o reprezintă catapeteasma (iconostasul) realizat din lemn de tei, sculptat, traforat și pictat; iconostasul are la bază 6,6 m iar înălțimea de 6 m. După cum rezultă din inscripția chirilică de pe icoana de pe prestol, iconostasul este opera artistului Ștefan Zugravul care o semnează la 1785.

Ștefan Zugravul. S-a născut la Şişeşti, localitate situată pe vechiul domeniu al Fisculaşului, în care a trăit întreaga sa viaţă, fapt menţionat cu consecvenţă pe lucrările sale. Acest meşter remarcabil în arta reprezentării Dumnezeirii prin icoană, este în acelaşi timp şi un harnic mânuitor al condeiului, de la care s-au păstrat manuscrise de trebuinţă sfintelor biserici. A activat la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, în ţinutul din jurul oraşului Baia Mare şi în zona Chioarului, realizând pictura murală, icoane şi iconostase la bisericile din Posta (1781), Şurdeşti (1783), Şişeşti – biserica veche din lemn (1785), Cetăţele (1785), Baia Mare – capela Racolţa (1790-1800), Baia Sprie (1798), Tăuţii de Sus (1810) şi Plopiş (1811). Sub aspect stilistic şi tematic, lucrările sale sunt o sinteză locală a artei bizantine, sub influenţa elementelor de nuanţă renascentist-barocă. Compoziţiile picturale sunt marcate de influenţe ale artei apusene, manifestând preocupare pentru redarea formelor şi a volumelor prin lumini, umbre şi tonuri de culoare. Personajele biblice sunt redate în manieră naturalistă, reflectând cunoaşterea de către autor a literaturii patristice şi hagiografice. Icoanele sunt încadrate de decoraţiuni sculptate, dintre care cel mai des întâlnit este motivul viţei de vie, simbol cu conţinut euharistic.
foto icoană purtând semnătura luiȘtefan Zugravul